ciorogirleanu

Publicist, editor, lingvist, învatator, autorul primului dictionar de sinonime din limba româna, COSTACHE CANELLA CIOROGÂRLEANU¹¹¹ (Ciorogârleanu, familie de boieri din Tara Româneasca, mentionata în documente din secolele XVII-e si XVIII-e; mai importanti, Petre, mare clucer la 1640 si Constantin clucer, sol la tatari în 1669) a fost unul din reprezentantii de seama ai vietii publice si culturale buzoiene. Fiul pitarului Dinca Ciorogâleanu (în catagrafia din 1831 este mentionat Dinca, fiul marelui ceaus Canela, cu un venit anual de 500 lei) s-a nascut în anul 1820 la Buzau si a urmat cursurile Scolii nationale din oras (1833 - 1837), al carei director va fi în 1851, dupa terminarea studiilor. A lucrat timp de 9 ani ca functionar la Cancelaria Ocârmuirii Buzau (prefectura n. n.), iar în 1851, ca urmare a memoriului adresat Ocârmu-irii de catre oraseni, este nu-mit profesor la Scoala nati-onala. Deoarece aceasta fu-sese închisa în 1848, dupa înfrângerea revolutiei, ora-senii fac demersuri pentru a fi redeschisa, mentionând în memoriul amintit, ca scoala este pregatita înca de de-mult. C. Canella conducea în 1848, un pension cu elevi de curs primar cu durata studiilor de 5 ani, pentru care solicitase autorizarea Eforiei Scoalelor Na-tionale, motivând necesitatea de a asigura buna crestere si învatatura tinerimii române, de luminare si desteptarea ei. La acea scoala, pe lânga disciplinele obligatorii prevazute în pro-grama scolilor primare, se predau în plus franceza, italiana si elina. Statistica de la sfârsitul anului, mentiona 20 de elevi cu vârste între 7 si 15 ani. La 31 octombrie 1849 (mentionat ca fecior de boier si proprietar) se preciza ca: facând un mic curs de limba româna si franceza, atât în scoala ce a fost aici, cât si la pensionul din Bucuresti, a facut cerere la Ocârmuire de a deschide un curs de învatatura în limba româna. Se oferea sa predea citirea si scrierea dupa dictare, catehism, istoria sfânta, gramatica, elemente de geografie si aritmetica. Prin ordinul nr. 1105/8 octombrie 1851 este numit institutor la clasa III-a, de la Scoala nationala si profesor la Scoala normala, în care se pregateau candidatii de învatatori pentru scolile satesti, iar prin ordinul 1732/15 septembrie 1852, este numit si institutor la clasa a IV-a, cu un salariu lunar de 400 de lei.¹¹² Remarcat pentru stradadiile si realizarile din domeniul învatamântului, la 22 octombrie 1851, cu diploma 816 este ridicat la rangul de pitar. Distinctia onorifica ce i-a fost acordata era o recunoastere a eforturior sale pentru rezolvarea unor stringente probleme, cu care de altfel s-a confruntat si în perioada urmatoare, mai ales în privinta localului si mobilierului. Cu cei 100 de galbeni, oferiti de domnitorul Barbu Stirbei când a vizitat Buzaul, cât si banii ce urmau sa fie procurati din vânzarea materialelor recuperate, dupa demolarea cladirii în care functiona scoala, a intentionat sa construiasca un nou local. Pâna atunci, a închiriat o casa, care însa a fost rechizitionata ca spital pentru armata rusa. Nemultumit ca tre-buie sa se zbata singur, pentru asigurarea unor conditii nor-male de studiu elevilor, la 31 decembrie 1857 demisioneaza. În locul sau este numit D. Chirculescu (prefect de Buzau, în perioada 31 martie 1864 - 1 ianuarie 1865). Considerat primul gazetar buzoian, scoate în perioada 1874 - 1886 saptamânalul Independenta Româna, foaie politica literara si comerciala, în paginile careia s-au publicat articole, în care se dezbateau principalele probleme care fra-mântau natiunea la acea vreme, cât si materiale despre scriitorii cunoscuti. Considerând independenta nationala strâns legata de libertatea sociala, de necesitatea protejarii cetatenilor, împotriva abuzurilor si ilegalitatior, în ultimul numar al gazetei sale (1 ianuarie 1886) scria: M-am luptat ca un Hercule, spre a combate, pe de o parte pe oamenii abuzului si ai ilegalitatii, iar pe de alta spre a încuraja pe barbatii bine-facatori si virtuosi. În martie 1885, C. Canella Ciorogârleanu a candidat la postul de prefect, intentie violent criticata de ziarele locale din acea vreme. Din corespondenta cu I. H. Radulescu, G. Creteanu si Alexandru Macedonski reiese ca era cunoscut în cercurile literare bucurestene si ca manifesta un interes deosebit pentru progresul limbii si al literaturii române. Astfel, în 1867, publica primul dictionar de sinonime din istoria lingvisticii românesti - Vocabular de quâteva vorbe synonime, traducere selectiva a unor lucrari din limba franceza, ce figurau pe lista manualelor recomandate elevilor din clasele gimnaziale. S-a casatorit în 1857, cu Elena, fiica lui Iordache Dusescu (tatal doctorului Constantin Dusescu, cazut pe câmpul de lupta în 1878) si locuia pe strada Elisabeta Doamna nr. 7. Fiica sa Irena, casatorita la 19 iunie 1890, cu Titus Stoika, este mama cunoscutului poet, prozator traducator si editor Constantin T. Stoika, mort pe front, la 23 octombrie 1916. Patriot convins, mereu dornic sa contribuie la progresul semenilor si al tarii, C. Canella Ciorogârleanu, înceteaza din viata, la 23 septembrie 1886, în timp ce se afla la Braila. Epitropul numit prin tutela instituita pentru administrarea bunurilor sale, primea în custodie locuinta de la adresa mentionata, 1500 pogoane în mosia Zilisteanca, 10 pogoane vie la Gura Saratii, 18 la Valea Teancului si biblioteca cu 300 volume.¹¹³

¹¹¹G. Cocora, Tipar si carturari, Ed. Litera, Bucuresti, 1977, p. 227-231; Al. Oproescu, op. cit., p. 14; C-tin. Dumitrescu, lucr. cit., vol. XI, p. 79-82, Analele Parlamentare…, p. 140; Lucian Predescu, op. cit. p. 146.
¹¹²Arh. Nationale ale României, fond Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice (M.C.I.P.), dos. 2025/1851, f. 5 si 5 v., 12, 31; dos. 4003/1854, f. 207 (foaia personala).
¹¹³Directia jud. Buzau a Arh. Nationale, fond Tribunalul Buzau, S. , dos. 83/1886.